Iată-mă din nou în fața acestei pagini albe de calculator ce este ciorna pentru noul articol de blog- o nouă pagină de jurnal. Mă întorc aici așa cum te întorci la o mare iubire știind că ea te așteaptă răbdătoare. Doar tu ești neliniștit, te frămânţi, te întrebi dacă te va mai primi după o atât de lungă absenţă. Nu pot decât să sper. Pentru că mi-a fost teribil de dor de blog, de felul în care scormoneşte în adâncul sufletului meu, de modul în care mă încarcă de promisiuni pe care mi le fac mie pentru a fi într-o zi o mai bună versiune a mea.
Sunt multe lucruri care s-au schimbat în mine anul acesta şi mai ales vara aceasta. Lunga absenţă de pe blog a fost ca o pedeapsă pentru mine dar nu am vrut să mă întorc aici până când nu mi-am pus gandurile în ordine. Ce am învăţat în toată această absenţă?
- Nu suntem roboţei programaţi doar să muncim şi să dormim. Dumnezeu a pus în noi magia conştiinţei. Cum putem să o amorţim în rutină? Dacă intrăm într-o fază de complacere amestecată cu uşoară delăsare avem datoria de a risca ieşirea din rutină, din zona călduţă. Doar aşa ne putem salva.
2. Văd o nouă generaţie crescută pe principiul eului. Eu sunt cel mai important, mie trebuie să îmi fie bine. Şi se aplică acest principiu şi în multe relaţii din păcate. Dar poate dacă am încerca să-l facem pe cel de langă noi fericit, acea fericire nu s-ar răsfrânge şi asupra noastră? Această goană după satisfacţia personală nu atrage decât invidie, mânie şi ne autodistruge.
3.Nu suntem niciodată prea mici pentru idei mari. Asta mi-a trecut prin minte în vreme ce rătăceam pe cărări de munte acum vreo două săptămâni. De ce? Pentru că tot timpul am capul plin de idei şi vise iar de multe ori mă gândesc: cine sunt eu să cred că aş putea să fac asta? Dar apoi, gandindu-mă la măreţia şi frumuseţea pe care a pus-o Dumnezeu în lume iar pe noi creaţia lui cea mai de preţ, cum putem crede că nu avem în noi magia de a ne implini visele?
Aş vrea să îmi pot reaminti zi de zi ce e cu adevărat important în viaţă, dincolo de roata rutinei în care suntem aruncaţi. Iar blogul acesta mă ajută să îmi reamintesc asta. Aşa că sper că ne vom revedea mai des şi aici. Până atunci, pe pagina de facebook veţi putea urmări mai repede ce magie s-a mai petrecut în micul meu atelier :).
Şi dacă uit, reamintiţi-mi, aşa cum şi eu încerc să vă reamintesc vouă: Avem atâta magie în noi încât totul este posibil dacă ne punem voinţa la incercare!