Mi-am mutat cartierul general afară. De când am amenajat terasa, orice clipă liberă acasă şi desigur cu vreme frumoasă, o petrec afară. Ador liniştea ce mi-o insuflă acest mic colţişor de terasă. De fapt de aici scriu şi acum:
Dar cea mai bucuroasă de terasă este Mitzuska:
E puţin contrariată de vânt, nu înţelege cine o trezeşte suflând aşa :). Dar apoi se întinde -la propriu-iar la somn.
De cusut din păcate nu am mai avut mult timp. Am un proiect în lucru pentru o persoană răbdătoare- multumesc, Mihaela! dar unele griji şi drumuri m-au ţinut departe de ce mi-e atât de drag, maşina de cusut.
Între timp ţes vise şi visele sunt cele ce mă fac să merg mai departe, într-o vreme în care am avut un acut sentiment de oboseală, în care timpul meu liber l-am împărţit celor ce au avut nevoie de el. Pentru că aşa este viaţa, nu este doar lapte şi miere. Important este cum ne găsim echilibrul chiar şi în aceste perioade. Recunosc, eu mai am încă de lucrat la acest capitol.
Dar sunt recunoscătoare: pentru prietenii dragi ce îmi sunt alături, pentru prietenii noi cu care nu mă aşteptam să rezonez atât de bine, pentru cafeaua de dimineaţă pe care o găsesc în ibric pe aragaz sau deja în cana mea preferată în fiecare dimineaţă, pentru blog, pentru voi şi fiecare comentariu de aici de pe blog sau de pe pagina de FB, pentru magia pe care a pus-o Dumnezeu în noi în momentul în care ne-a dat puterea de a visa.
Să aveţi o duminică binecuvântată cu gânduri frumoase! Vă las un mic citat ce îmi e tare drag:
Te imbratisez! E minunat sa ai un coltisor in care sa te aduni in zilele cenusii! Bucuria e ca Soarele biruie intotdeauna orice urma de gri! 🙂
Ce mesaj frumos, Claudia! Asa e, Soarele biruie, trebuie sa tinem speranta treaza :). Si apoi, e un scop in toate. Te imbratisez si eu! Sa ai o saptamana frumoasa!
De mult mă gândeam sa iti scriu,dar nu prea am îndrăznit. De când ți -am descoperit blogul, te citesc mereu. Și îmi place atât de mult ce scrii, cum scrii.
După ce citesc, de multe ori imi trece prin cap aceeași fraza – Îmi pare rău ca nu ai apărut in viața noastră când aş fi putut sa fiu mai aproape de voi, sa imi petrec mai mult timp cu tine. Cred ca am fi avut si noi șanse sa “rezonăm” frumos, si sa petrecem mai mult timp împreună. Mai mult decât puținele momente petrecute cu voi cand ajung pe meleaguri carpatine.
Ești un om foarte frumos!
Te pup cu mare drag! Și pe Mitzuska!
Cu mare bucurie am primit mesajul tau, Andreia! Mai ales aici :). Esti un om deosebit, o stiu de la Geo si din putinul timp pe care l-am petrecut impreuna. Eu cred ca am “rezonat” deja, ne mai trebuie ocazii sa ne vedem :). Poate in august, sper din tot sufletul! Te pup si te imbratisez! Si un pupic mare mare pt Emmely (nu cred ca am nimerit cum se scrie 😀 ) si la multi ani cu intarziere. Acum ne-am dat seama ca e si Elenuta. Va pupam!